14.10.2013 23:37

Simion Mehedinți (n. 19 octombrie 1868, Soveja - d.14 decembrie 1962, Bucureşti) a fost un academician, geograf şi geopolitician român.

• "Fiul mocanului", cel mai mic dintre cei patru copii rămaşi în viaţă, urmează primele trei clase primare în satul natal, unde "toate lecţiile - până şi cele de caligrafie şi desen, spre care şcolarul arăta o deosebită inimă - i-au fost o cumplită corvoadă. La toate, metoda era una: bătaia".
• Clasa a patra o face la Vidra, unde "dondăneam pe de rost ceea ce monitorul ne da de aici până colo". Rămâne orfan de mamă.
• Urmează anii de şcoală de la Seminarul din Roman, apoi Liceul din Focşani.
• S. Mehedinţi doreşte să devină student la matematici, dar din cauza condiţiilor precare renunţă încă din a doua lună la studii în favoarea unei burse obţinute la Şcoala Normală Superioară condusă de Al. Odobescu. Urmează astfel cursurile Universităţii bucureştene, nediferenţiate la acea vreme.
• În anul 1892 susţine teza de licenţă, pe care o va publica mai târziu sub titlul "Ideile lui J. J. Rousseau asupra educaţiei".
• Tânărul absolvent obţine o suplinire la catedra de istorie a Liceului din Focşani, dar nu  profesează deoarece din iniţiativa lui Al. Odobescu şi Titu Maiorescu, cu sprijinul Societăţii geografice române, se creează o bursă pentru studiul geografiei în străinătate, care i se oferă lui. 
• În anul 1894 în "Buletinul Societăţii geografice române" (B.S.R.G.), publică primul său articol de geografie teoretică: Locul geografiei între ştiinţe.
• În anul 1899 susţine examenul de doctorat sub auspiciile lui Fr. Ratzel. Ca rezultat, pe lângă diploma cu o specificare latinească (magna cum laude), candidatul a avut mulţumirea să audă din gura maestrului: a cugeta geografic este lucru de căpetenie. Titlul tezei de doctorat: Uber die kartographische Induktion...
• A revenit apoi în ţară unde a fost profesor la Liceul Internat din Iaşi şi profesor suplinitor la catedra de geografie de la Facultatea de litere şi filozofie a Univeristăţii din Bucureşti.
• În anul 1902 publică în Convorbiri literare "Geografia ca disciplină universitară"; tot în acest an iese de sub tipar "Continentele (afară de Europa) pentru clasa a II-a secundară".
• În anul 1918, în calitate de ministru al învăţământului, introduce "eforiile şcolare", un fel de comitete de părinţi de astăzi.
• Se stinge din viaţă la 14 decembrie 1962, cel mai de seamă geograf român.

Sursa: "Lecturi geografice", Editura Albatros, Bucureşti, 1973.